Toată lumea vorbeşte despre ce urmează
crizei medicale. “Ca dimensiune, criza economică va depăşi dimensiunile crizei economice din
perioada 2008-2009”, este de părere Adrian Năstase, într-o postare pe blogul său.
“Criza actuală se
prefigurează atat sub forma unei crize a ofertei-
determinată de reducerea masivă a activitătilor industriale si economice, in
general, dar si sub forma unei crize a cererii-
determinată de reducerea veniturilor celor mai multe familii (somaj tehnic,
etc). Este ciclul clasic al recesiunii. Iar, pe de altă parte, se manifestă o
formă de paralizie economică determinată de blocarea fluxurilor
trans-frontaliere. Efectele sunt catastrofale pentru tările care se bazează pe
exporturi de materii prime, gen petrol. La fel pentru tările care se bazează pe
industria turismului. Suferă peste tot cei care se ridicaseră la nivelul
clasei de mijloc. Sunt afectate si marile corporatii multinationale dar unele
dintre ele reusesc să se adapteze.
Ceea ce este spectaculos -
STATUL este solicitat insistent sa actioneze in domeniul economic. Sunt lăsate deoparte
teoriile care cereau ca statul sa nu se implice in domeniul economic si se cere
fie actiune monetară (vezi deciziile Băncii Centrale Europene sau ale FED) fie
injectii monetare ale băncilor nationale (vom vedea in timp efectul datoriei
publice si private a statelor).
Globalizarea (-stadiul
suprem al capitalismului -) a generat o noua diviziune a muncii, in functie de costurile
fortei de muncă si de noi piete de desfacere sau de obtinere de materii prime.
Incheierea Războiului Rece a avut un rol important, permitand statelor
dezvoltate o crestere economică deosebită. In acelasi timp, le-a făcut, intr-o anumită
măsură, prizoniere ale altor spatii geografice. In conditiile in care, acum,
multe dintre tările mai putin dezvoltate isi impermeabilizează
frontierele, unele dintre aceste dependente devin evidente. Ca urmare, probabil
că vor avea loc numeroase relocări (nationale sau regionale) ale unor industrii
importante pentru securitatea natională si nu numai...
Pornind de la aceste aspecte
generale, vom observa diverse eforturi pentru supravieţuire economică. Sume
importante transferate spre consum (pachete de 1500-2000 $ pentru fiecare
familie in SUA) sau pentru economie (in special IMM-uri). Ţările membre ale
Zonei Euro au pregătit un fond de 500 de miliarde euro pentru membrii săi,
Polonia, Cehia, Spania, Franta, Italia injectează sume importante in economiile
lor. Mai ales in zonele strategice.
România este gestionată, în
momentul de faţă de medici. Sigur că analizele lor, sfaturile lor sunt importante dar ne vom confrunta,
în curând cu efectele economice şi sociale ale crizei coronavirusului. De
aceea, oamenii politici ar trebui să privească dincolo de orizont şi să
pregătească ieşirea din viitoarea criză economiocă. Cum? Voi mai comenta,
a mai
spus fostul prim ministru Adrian Năstase.
