Deputata PSD Diana Tușa, președinta Comisiei speciale comune a Parlamentului pentru combaterea traficului de persoane, a reacționat pe Facebook după ce Consiliul Europei a publicat un raport care confirmă direcția modificărilor propuse la actuala reglementare a „pornografiei infantile” din Codul penal, proiectul PL-x nr. 489/2026.
Ce spune raportul Consiliului Europei
Potrivit deputatei, documentul evaluează măsurile luate de România ca răspuns la recomandările anterioare privind combaterea infracțiunilor sexuale împotriva copiilor facilitate prin tehnologiile informației și comunicațiilor. Tușa susține că raportul confirmă exact liniile pe care le-a apărat public de la începutul demersului legislativ: schimbarea denumirii infracțiunii nu este o simplă chestiune de terminologie, ci o modernizare impusă de standardele europene și de realitatea mediului digital.
De la „pornografie infantilă” la CSAM
Recomandarea centrală a Comitetului de la Lanzarote vizează renunțarea la sintagma „child pornography”, considerată de natură să minimalizeze gravitatea faptelor, în favoarea termenului „child sexual abuse material” (CSAM) — materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor. Proiectul inițiat de Tușa preia această schimbare: articolul 374 din Codul penal urmează să se numească „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”, iar noua denumire este însoțită de o definiție legală menită să delimiteze clar conduita incriminată de alte forme de conținut, inclusiv de materialele generate sau manipulate prin mijloace informatice.
Această schimbare de nume nu este una nouă în discursul deputatei — încă din februarie, când comisia a analizat primul draft al proiectului, Tușa explica necesitatea de a aduce infracțiunea la nivelul legislației europene și obligația impusă de directiva Uniunii Europene din 2011 de a redenumi fapta drept „materiale care conțin abuzuri sexuale împotriva minorilor”. Proiectul a mai adus și reglementarea expresă a grooming-ului, faptă care până acum nu se regăsea distinct în legislația românească.
Garanții pentru minori, nu dezincriminare
Punctul cel mai disputat public al proiectului rămâne introducerea unor cauze de nepedepsire pentru situațiile neexploatatoare dintre minori: deținerea de către un minor a propriilor imagini, deținerea unor materiale auto-generate de un alt minor cu acordul acestuia sau primirea pasivă, nesolicitată, a unor astfel de conținuturi. Legea prevede și un prag de proximitate de vârstă de maximum trei ani între minori, ca reper obiectiv pentru a distinge o interacțiune firească de un posibil raport de abuz.
Tușa insistă că aceste garanții nu reduc protecția penală a copiilor, ci evită o reacție disproporționată față de conduite private, fără caracter de exploatare. Ea a respins anterior criticile potrivit cărora pedepsele ar fi diminuate, explicând că, dimpotrivă, <cite index="7-1,10-1">pedepsele nu se reduc, iar legea devine mai dură pentru formele grave de abuz sexual asupra copiilor, astfel încât cine produce, promovează sau expune materiale de abuz sexual nu mai poate fi tratat la fel ca cel care doar deține</cite> astfel de materiale.
Urmărirea penală, „ultimă soluție” pentru minori
Comitetul de la Lanzarote a cerut ca urmărirea penală a minorilor pentru distribuirea de imagini auto-generate să fie folosită doar ca ultim resort, atunci când faptele intră totuși în sfera abuzului sexual. Proiectul român păstrează posibilitatea tragerii la răspundere în cazurile grave — distribuire neconsensuală, șantaj, umilire, exploatare — dar cere o analiză proporțională a contextului atunci când este vorba despre interacțiuni între adolescenți.
Pedepse mai dure pentru abuzul real
Proiectul, aflat în prezent la Camera Deputaților după ce a fost adoptat de Senat cu 78 de voturi „pentru”, 31 „împotrivă” și 5 abțineri, prevede pedepse diferențiate în funcție de gravitatea faptei: de la 2 la 7 ani pentru procurarea, deținerea, stocarea sau distribuirea de materiale, de la 3 la 10 ani pentru promovare sau expunere și de la 5 la 12 ani pentru producerea acestora. Potrivit deputatei, forma actuală a proiectului este rezultatul unor consultări cu DIICOT, BCCO, CSM, UNBR, CNA, ANCOM și organizații neguvernamentale din domeniu.
În mesajul de pe Facebook, deputata a ținut să tranșeze acuzațiile apărute în spațiul public potrivit cărora proiectul ar dezincrimina pornografia infantilă. Ea a subliniat, în esență, că scopul reglementării nu este pedepsirea adolescenței, ci combaterea fermă a exploatării, iar legea trebuie să facă distincția clară între abuz și interacțiunile firești dintre adolescenți. Proiectul urmează să fie dezbătut în continuare la Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
