Rezultatele slabe obținute de elevii români la testele PISA au reaprins discuția despre calitatea educației din România. După ce datele au arătat că mai mult de jumătate dintre participanți nu ating nivelul minim de competență, ministrul Educației, Mihai Dimian, a venit cu mai multe explicații privind contextul în care a avut loc evaluarea.
Oficialul susține că rezultatele nu pot fi analizate separat de anii de școală parcurși de elevi și de efectele produse de pandemie asupra procesului educațional.
Testele PISA au fost susținute în primăvara anului 2025
Mihai Dimian a precizat că evaluarea internațională a fost organizată în lunile martie, aprilie și mai 2025. În opinia sa, performanțele elevilor reflectă o perioadă lungă petrecută în sistemul de învățământ, nu doar pregătirea dintr-un singur an.
„Este vorba despre o evaluare care s-a desfăşurat acum un an şi jumătate aproape şi acumulează perioada de cei opt ani, nouă ani petrecuţi în şcoală de aceşti elevi. Deci este o perioadă mai lungă în care învăţământul a evoluat într-un anumit mod şi unul dintre evenimentele întâmplate atunci este pandemia. Deci vorbim de un virus biologic, dar şi de un virus cognitiv”, a declarat ministrul Educației.
Afirmația vine în contextul în care rezultatele PISA au stârnit reacții puternice în spațiul public. Mulți comentatori au pus performanțele slabe exclusiv pe seama elevilor, însă exercițiile din evaluarea internațională urmăresc mai ales capacitatea adolescenților de a înțelege un context, de a interpreta informații și de a folosi noțiunile în probleme apropiate de viața de zi cu zi.
Ministrul spune că România urmează un fenomen observat la nivel internațional
Șeful de la Educație a arătat că declinul rezultatelor la evaluările internaționale nu este specific doar României. Potrivit acestuia, mai multe state se confruntă cu dificultăți asemănătoare, iar țara noastră face parte dintr-un trend global de scădere a performanțelor școlare.
Mihai Dimian consideră, însă, că România are șansa de a reduce diferențele față de media țărilor OCDE, inclusiv prin investiții în infrastructura școlară și în pregătirea cadrelor didactice.
În ultimele luni, susține ministrul, au fost dezvoltate peste 2.500 de laboratoare de științe, proiecte care ar urma să ofere elevilor mai multe oportunități de învățare practică. Modernizarea ar urma să ajungă la aproximativ 95.000 de clase, ceea ce înseamnă între două și trei milioane de copii.
Problema evaluărilor pe hârtie, într-o lume a testelor digitale
Una dintre explicațiile invocate de ministru este diferența dintre modul în care sunt evaluați, de regulă, elevii români și formatul testelor PISA. În timp ce evaluările naționale din România se desfășoară în principal pe hârtie, PISA utilizează teste administrate pe calculator.
Ministrul spune că această diferență poate influența modul în care elevii răspund la cerințe, mai ales atunci când trebuie să navigheze prin informații digitale, să analizeze date sau să rezolve exerciții aplicate.
„Ceea ce ne spun aceste rezultate este că noi nu ştim să aplicăm aceste cunoştinţe sau chiar competenţe dezvoltate în viaţa reală, că trebuie să ne adaptăm mai bine viitorului şi aici atenţie la zona digitală”, a afirmat Mihai Dimian.
El a subliniat că, pe lângă lectură, matematică și științe, evaluarea PISA include și componenta competențelor computaționale. În acest context, familiarizarea elevilor cu testarea digitală ar putea avea efecte inclusiv asupra rezultatelor la celelalte domenii evaluate.
„Gândiţi-vă că noi nu dăm teste pe calculator. Toate evaluările noastre, Evaluarea Naţională, dar nu neapărat, şi evaluările de clasa a doua, a patra, a şasea, sunt evaluări pe hârtie. Testul PISA este o evaluare pe calculator. Am trecut din 2022 la acest tip”, a mai spus ministrul Educației.
Mihai Dimian a menționat și formarea profesorilor ca parte a soluției pentru îmbunătățirea rezultatelor. Potrivit acestuia, aproximativ 100.000 de cadre didactice au participat în această perioadă la programe de pregătire în pedagogie digitală.
Ministrul consideră că folosirea laboratoarelor moderne și introducerea unor evaluări similare celor administrate pe calculator ar putea ajuta elevii să se obișnuiască cu exerciții mai apropiate de situațiile reale.
„Poţi să dai computer-based test, similar, putem să rezolvăm probleme mult mai aplicate decât am făcut acum, pe lângă ceea ce facem la cursurile obişnuite”, a declarat acesta.
Rezultatele PISA readuc astfel în prim-plan una dintre problemele majore ale școlii românești: diferența dintre acumularea teoretică de informații și capacitatea elevilor de a folosi ceea ce învață pentru a rezolva situații concrete.
